|
3.
Revendicarea
revizionista:
Numarul
victimelor holocaustului este iresponsabil
exagerat.
Multi, multi oameni de toate nationalitatile
au disparut in rasboi si nu pot fi incadrati
aici. Unii zac in cenusa oraselor germane
bombardate de aliati fiind arsi in cladirile
prabusite, altii au fost incinerati in
incendiile provocate de bombele aliatilor, multi
altii au pierit in Gulagurile rusesti la mult
timp dupa ce focul a incetat. E necinstit si
incorect sa se afirme - asa cum in mod frecvent
se face - ca o persoana care nu poate fi gasita
(descoperita) a pierit intrun genocid sau chiar
mai rau, printro gazare.
De fapt holocaustul este cea mai buna
exemplificare a teoriei "mortii dovedite prin
istorisirile a sute de supravietuitori".
Ganditi-va numai!
Mass-media este plina de "organizatii ale
supravietuitorilor" care exista in toate orasele
mari ale lumii vestice - din Toronto in
Johanesburg; din Rio de Janeiro in Los Angeles.
Este suficient sa spunem ca Germania a platit
peste 4.300.000 de pensii si cereri de
restituire, 40% dintre beneficiari traiesc sau
au trait in Israel. Altii sunt cu radacini
evreiesti dar au ales sa traiasca in alte parti
ale lumii.
Daca atatea milioane de evrei au murit de mana
germanilor, de ce atat de multi
supravietuitori?
Oficialii holocaustului l-au citat adesea pe
Jacob Robinson, "istoric" si "jurist
internationalist" referindu-se la el ca la o
prima sursa de informatie autorizata asupra a
ceea ce s-a intamplat cu evreii. J.R. era de
fapt un evreu est european mincinos, neonest,
avand un plan diabolic. El a fost creatorul
"conceptului revolutionar" al ideii Procesului
de la Nuernberg intentat liderilor Germaniei si
totodata a "schemei de reparatii" germane.
In conformitate cu Nahum Goldman, fostul
presedinte al Congresului Mondial Evreiesc
(CME):
"In afara de intalnirea mea cu supravietuitorii
lagarelor de concentrare dupa eliberare, m-am
intors doar oficial in Germania pentru a-l
intalni pe cancelarul Adenauer si pentru a
deschide negocierile asupra reparatiilor.
Acestea constituie o inovatie extraordinara in
termenii legii internationale.
Pana atunci, cand o tara pierdea un rasboi,
aceasta platea stricaciunile celui victorios,
dar era o chestiune intre state, intre guverne.
Acum, pentru prima oara, o natiune trebuia sa
plateasca reparatii atat indivizilor obisnuiti
cat si statului Israel, care nu exista legal in
timpul crimelor lui Hitler. De asemenea trebuie
sa recunosc ca ideea nu imi apartine.
In timpul rasboiului CME crease un institut al
Afacerilor Evreiesti in New York (al carui
cartier general este acum in Londra). Directorii
acestuia erau doi mari juristi evrei lituanieni,
Jacob si Nehemiah Robinson. Multumita lor,
Institutul a elaborat doua idei complet
revolutionare: Tribunalul de la Nuernberg si
reparatiile germane (Goldman, Nahum, The Jewish
Paradox, Grosset and Dunlop, 1978, p. 122).
Doi cu doi fac patru.
Cererile de reparatii erau bazate pe un numar de
victime - ca un fel de cerere de asigurare dupa
prabusirea unui avion si incendiul consecutiv.
Sa platit pentru ca acest numar sa fie mentinut
ridicat. Nu e nici un mister in asta.
Acum incercati sa va imaginati o comapnie de
asigurari care are de platit pentru un incendiu
in care se presupune ca anumiti membri ai unei
familii au pierit. Nu trebuie sa fi om de
stiinta pentru a vedea ca daca acea companie de
asigurare nu are anumite documente ca de pilda:
"cine era de fapt inregistrat þn acel
avion...? - un non-existent unchi sau matusa
"victima" sar putea materializa si sa defraudeze
compania de asigurari. Aceste lucruri se cunosc,
sau intamplat cu unele companii de
asigurari.
A insista la nesfarsit pe tema neadevarata a
<Protocolului de la Wannsee> (din 20
Ianuarie 1942) repetand fara temei si subliniind
planurile naziste de a "anihila evreii europeni"
dovedeste o cumplita si naiva credulitate. Chiar
si expertul in holocaustul evreiesc, Yehuda
Bauer de la Universitatea evreiasca din
Ierusalim a spus ca Wannsee a fost o intalnire
ce cu "greu poate fi numita conferinta" si ca
"putine din cele care sau spus acolo au fost
executate in detaliu".
Aici aveti un extras cu subtitlul: Respingerea
importantei Wannsee-ului, din Canadian Jewish
News, Ianuarie 30 1992:
"In public inca se repeta din timp in timp
stupida poveste ca la Wannsee sa planuit
exterminarea evreilor. Wannsee nu a fost decat o
treapta in desvaluirea procesului crimei in
masa." Potrivit New York Times din 12 Nov. 89
(Bauer) a adaugat ca el nu ar vrea sa "adauge
graunte la moara denigratorilor holocaustului:
"ei pot adauga, stiti dv...." (Auschwitz
Revizionism: An Israeli Scholars Case, NYT, Nov.
12, 1989).
Ei au facuto si o fac in continuare.
Astfel, ei "psihanalizeaza holocaustul". Sa luam
de pilda Auschwitzul. Conform dr. Faurisson, in
Dec. 10, 1995, avem aici o imagine (grafic):
|